Dupa atatea prajituri cu crema, cozonaci si alte dulciuri sofisticate pentru sarbatori cred ca merge de minune un foietaj cu visine. Am gasit visine congelate la un pret foarte bun in Auchan, unde obisnuiesc sa cotrobai prin frigiderele cu fructe si legume congelate. Imi place mai ales ca pot sa-mi pun singura ce cantitate vreau si nu mai spun ca de-abia astept sa ma joc cu cupa aceea speciala (i-am uitat denumirea acum). Saptamana trecuta am luat de acolo spanac congelat pentru placinta cu spanac si am vazut si un amestec de tot felul de fructe cu care inca ma gandesc ce as putea sa fac.

Reteta pentru aluatul foietajului este identica cu cea de la foietajul cu mere.

Am pus un pahar cu apa, un praf de sare si faina cat cuprinde. Am framantat aluatul pana am obtinut o bila de aluat elastic, pe care l-am impartit in patru si am inceput sa intind pe rand foi foarte subtiri.

Am ridicat putin de foaie ca sa se vada grosimea ei.

Am uns foile cu unt de consistenta moale. Este bine ca untul sa nu fie topit de tot.

Foaia unsa.

Am impaturit foaia, ungand in continuare laturile intoarse.

Am tot impaturit foaia pana am obtinut un pachetel.

Visinele le-am lasat sa se decongeleze in voie in frigider, dupa care le-am pus putin pe foc cat sa mai iasa putin sucul din ele. Daca nu scot o parte din sucul lor, atunci cand sunt la cuptor sucul curge in tava si se caramelizeaza pana se arde sub foietaj. Peste visine am aruncat 2-3 plicuri de zahar vanilat si o mana de zahar tos.

Am intins primul aluat de foietaj astfel incat sa fie lung si foarte putin lat.

Am pus un sir de visine si dupa aceea am rulat foaia, iar ruloul obtinut si-a luat locul pregatit in tava cu hartie de copt.

Pentru ca la inceput am impartit aluatul in patru, am obtinut patru rulouri. In tava am uns cu unt foietajele cu visine si le-am bagat in cuptorul incins la 200 de grade Celsius.

Se tin la cuptor pana se rumenesc frumos. La noi au produs un wow imediat si un krantz repetat ceva timp. Maria m-a felicitat in stilul ei:

Mami, foietajul cu visine nu este bun, este foarte bun! Nu este foarte bun, este si mai bun!

O negresa cu o textura umeda inedita pentru mine, care pana la aceasta reteta eram obisnuita cu negrese destul de uscate la interior. Este foarte reusita reteta aceasta si merita incercata.

Pentru aluat avem nevoie de: 6 oua, 250 ml iaurt, 400 g zahar, 12 linguri de faina, 2 linguri cacao, o mana de nuci, stafide, zahar vanilat, esenta rom sau vanilie, 1 lingurita bicarbonat de amoniu stins cu putina zeama de lamaie.

Pentru glazura avem nevoie de: 8 linguri zahar, 2 linguri cacao, 50 g unt, o jumatate ceasca cu apa.

Iaurtul se amesteca cu amoniacul stins si se da deoparte pentru 15 minute.

Galbenusurile se mixeaza cu 200 g zahar, faina si cacao. Adaugam iaurtul, nucile, stafidele si aromele.

Albusurile se bat spuma cu 200 g zahar.

Cele doua compozitii (de galbenusuri si albusuri) se amesteca si se pun la copt intr-o tava tapetata cu hartie de copt.

Negresa se coace la foc moderat pana trece testul scobitorii. Asa arata proaspat scoasa din cuptor.

Glazura este foarte simplu de pregatit. Amestecam toate ingredientele si le tinem pe foc pana cand compozitia se ingroasa. Glazura fierbinte o turnam pe prajitura rece si lasam prajitura sa se raceasca bine inainte de a o taia.

Deasupra am aruncat si o mana de fulgi de migdale ca sa obtin un aspect cat mai apetisant.

O felie delicioasa.

Mi-au placut dintotdeauna eclerele si nu stiu daca cunosc pe cineva caruia sa nu-i placa sa savureze un ecler.

Pentru aluat avem nevoie de: 150 ml ulei, 300 ml apa, 300 g faina, 10 oua, 1 praf de sare.

Pentru crema de vanilie avem nevoie de: 1 l lapte, 1,5 cana zahar, 8 linguri de amidon alimentar sau faina, 200 g unt, esenta de vanilie si coaja rasa de la o lamaie (daca va plac cremele aromate cu coaja de lamaie).

Reteta este usor de facut, in afara de partea cu incorporatul oualor in compozitia de faina, care mie nu-mi place deloc.

Deci, apa cu uleiul se pun pe foc intr-o craticioara pana clocotesc si atunci adaugam sarea si faina in bloc (adica o aruncam pe toata dintr-o data in cratita) si amestecam energic. Dupa ce se formeaza aluatul oprim focul (nu dureaza mult, maxim 1 minut) si se lasa sa se raceasca pentru a putea adauga ouale.

Ouale se adauga pe rand, unul cate unul, pana cand terminam toate cele 10 oua. Asta e operatiunea care mie nu-mi place si care mi se pare destul de obositoare.

Dupa ce terminam de incorporat ouale punem compozitia intr-o punga sau intr-un pos pentru ornat si incepem sa punem aluatul in tava tapetata cu hartie de copt.

Se coc pana se rumenesc frumos la foc moderat in cuptorul preincalzit, dar trebuie sa avem grija sa nu deschidem usa cuptorului in primele 10 minute pentru ca se vor pleosti. Asa arata eclerele proaspat scoase din cuptor.

Cat stau eclerele in cuptor ne ocupam de crema.

Jumatate din cantitatea de lapte se fierbe cu zaharul, iar cealalta jumatate se amesteca bine cu amidonul si se adauga peste laptele cu zahar. Se tine pe foc amestecand mereu cu telul ca sa nu se faca cocoloase. Se adauga untul si oprim focul atunci cand crema nu mai curge de pe tel.

Dupa ce o luam de pe foc adaugam coaja rasa de la o lamaie (niciodata nu o punem cand crema este inca pe foc pentru ca devine amara) si esenta de vanilie. Daca in loc de esenta de vanilie vreti sa folositi pastaie de vanilie, atunci aceasta se taie pe din doua pe lungime si se pune la fiert cu laptele. Dupa ce fierb impreuna cateva minute, pastaia se scoate si se adauga restul ingredientelor.

Crema se lasa la racit.

Gogosile de ecler se taie pe din doua si se umplu cu crema de vanilie. Deasupra eu le-am pus o glazura din ciocolata neagra, adica am topit o ciocolata cu putin lapte pana a devenit fluida. Am pus cate o lingurita de glazura deasupra fiecarui ecler.

Degustatorul sef nu putea sa lipseasca din peisaj. Verdictul a fost unul foarte bun asa ca am primit unda verde sa repet reteta de eclere.

Pentru ca painea ocupa un loc important in meniul nostru de zi cu zi, imi place sa experimentez tot felul de combinatii, care de care mai gustoase. Acum vreau sa va arat varianta healthy a unei retete de paine de casa. Incercand sa fac o paine de casa cat mai sanatoasa am combinat trei tipuri de faina si am desavarsit reteta adaugandu-i fulgi de ovaz numa’ buni pentru scaderea colesterolului rau. Varianta ideala cred ca ar fi cea in care as folosi numai faina macinis integral, insa nu stiu cum as putea sa o fac pe Maria sa manance o turta neagra si necrescuta, caci cam asa mi-a iesit painea atunci cand am incercat aceasta reteta. Deci, a trebuit sa imbunatatesc reteta de paine de casa astfel incat sa fie pe placul intregii familii.

Avem nevoie de: 250 g faina macinis integral, 500 g faina neagra, 250 g faina alba tip 480, 100 g fulgi de ovaz, 1 lingurita sare mare, 4-5 linguri ulei de masline sau de floarea soarelui, 1 lingurita zahar, 40g drojdie, aprox. 700 ml apa calduta.

Faina si fulgii de ovaz se pun intr-un castron mai mare si se amesteca cu sarea. Drojdia nu trebuie sa intre in contact direct cu sarea, iar pentru asta am facut o adancitura in mijlocul castronului in care am pus drojdia, zaharul si uleiul.

Adaugam apa calda treptat si amestecam in centru ca sa se dizolve drojdia. Se framanta cam 10 minute si dupa aceea se lasa la crescut o ora intr-un loc cald ferit de curenti de aer.

Ce frumos a crescut aluatul meu! Mai are putin si da pe-afara din castron. Framantam din nou aluatul, il modelam in forma unei paini si il punem in tava cu hartie de copt. Din aceasta reteta ies doua paini in forme de cozonac sau o singura paine mare daca folosim o tava rotunda sau una dreptunghiulara.

Lasam painea de casa sa mai creasca timp de 30 minute si in tava, dupa care o infrumusetam cu putina faina presarata pe deasupra din varful degetelor. O lasam sa se rumeneasca la foc potrivit aproximativ 40 de minute pentru a nu risca sa se coaca doar pe deasupra si inauntru sa ramana cruda.

Deindata ce  am scos minunea din cuptor o luam si o invelim intr-un servet de bucatarie pentru 10-15 minute si astfel coaja painii va fi moale si numai buna de mancat.

Noi am savurat painea de casa cu fulgi de ovaz acompaniata de branza de capra, rosii cherry si un pahar de vin rosu. Grozava!

Dupa ce-am descoperit aceasta reteta de gogosi toata familia mea a cerut bis. Sotul meu a fost atat de incantat si a mancat cu o asemenea pofta, incat mi-a fost teama sa nu i se aplece.

Avem nevoie de: 700 g faina, 40 g drojdie proaspata, 4 galbenusuri, 300 ml lapte, 120 g unt, coaja rasa de la o lamaie, 1 fiola  esenta de vanilie, 20 g zahar, 1 praf de sare, ulei pentru prajit gogosile, zahar pudra pentru pudrat.

Pentru ca nu stiam cate gogosi ies din aceste cantitati, la final m-am trezit cu doua platouri cu varf de gogosi, asa ca daca faceti pentru 3-4 persoane eu zic ca jumatate de reteta este de ajuns.

Drojdia se freaca cu zaharul pana se lichefiaza, dupa care se adauga untul topit, galbenusurile, laptele caldut, mirodeniile, praful de sare si faina.

Se amesteca bine si aluatul obtinut il lasam sa se odihneasca 10-20 de minute.

Cu ocazia asta i-am facut inaugurarea noului meu set de forme. Maria astepta de ceva timp momentul asta, asa ca va dati seama cine a fost mana intai la modelatul gogosilor.

Intindem o foaie de 1 cm grosime, o decupam in diferite forme, pe care le lasam iar la crescut 10-15 minute.

Pentru copii este o mare bucurie si distractie sa ajute la modelat.

Prajim gogosile in baie de ulei, iar dupa ce se racoresc putin le tavalim prin zahar pudra.

Mica mea gospodina de-abia astepta sa se joace cu zaharul pudra si nu s-a dat jos de la masa pana n-a pudrat si ultima gogoasa.

Acum trebuie sa si degustam ce-am muncit, nu-i asa?

Reteta asta am gustat-o mai intai intr-o sala de teatru. O sa radeti, dar eram la teatrul de papusi si prietena mea Dandusa adusese aceste minunate clatite pentru Crinuta. Bineinteles ca Maria a primit si ea una, pe care culmea n-a vrut sa o manance, si uite asa am ajuns eu sa mananc clatite la teatru. M-am indragostit de reteta de clatite din prima si le repet ori de cate ori ne este pofta de ceva dulce (cam des in ultimul timp ar spune sotul meu).

Avem nevoie de: 3 oua, 3 linguri de zahar, 3 lingurite de ulei, 1 zahar vanilat, 1,5 cana lapte, 1,5 cana faina, 1/2 lingurita praf de copt si un praf de sare.

Se ia copilul din dotare si se pune la treaba. Nu trebuie decat sa amestece temeinic toate ingredientele. Maria de-abia asteapta sa ma ajute la treburi de-astea. Clatitele se prajesc intr-o tigaie antiaderenta fara adaos de ulei. La partea cu prajitul am prestat eu ca n-am curaj sa o las pe ajutoarea mea, desi Maria n-ar refuza.

Se pot manca cu gem, branza de vaci, crema de ciocolata sau puteti face orice alte combinatii. Noi le-am mancat cu ciocolata rasa pe deasupra. Am ales o ciocolata neagra si a mers de minune cu delicioasele clatite.

Maria isi lingea si degetele ca sa fie sigura ca nu pierde nici un fir de ciocolata.

Reteta de gogosi simple am gasit-o din intamplare pe internet (nu mai stiu sursa sigura) intr-o zi in care mi-era o pofta cumplita de gogosi. Mi s-a parut o reteta extrem de usoara, iar rezultatul nu mai spun. Delicios!

Avem nevoie de: 500 g faina, 40 g drojdie proaspata, 2 oua, 150 ml lapte, 50 g unt, coaja rasa de la o lamaie, 2 plicuri zahar vanilat, 50 g zahar, 1 praf de sare, ulei pentru prajit gogosile, zahar pudra pentru pudrat.

Drojdia se freaca cu zaharul pana se lichefiaza, dupa care se adauga untul topit, ouale, laptele caldut, mirodeniile, praful de sare si faina. Daca simtiti ca mai este nevoie de faina se mai poate adauga pana ce aluatul se desprinde de pe maini. Se amesteca bine si aluatul obtinut il lasam la crescut 20-30 de minute. Intindem o foaie groasa, pe care o decupam cu o forma sau cu un pahar din dotare in cazul in care nu dispunem de forme.

Gogosile decupate le lasam iar la crescut 15-20 de minute, dupa care le prajim in baie de ulei. Este bine ca uleiul sa fie bine incins, pentru ca altfel gogosile se vor imbiba cu ulei.

Gogosile mele gata prajite si pudrate cu zahar. Am taiat o gogoasa ca sa vedeti si o sectiune.

Sa le savurati sanatosi!

Ce ziceti de un foietaj cu mere demential de bun? Eu cand execut reteta asta se bat turcii la gura noastra. Este perfect acum dupa Paste, cand simtim nevoia de un desert racoros.

Avem nevoie de: 1,5 kg mere, 1-2 lingurite de scortisoara, 3-4 linguri de zahar, 2 pliculete zahar vanilat, aproximativ 300 g unt, faina alba cat cuprinde, 300 ml apa, un praf de sare.

Merele le curatam de coaja si le taiem cubulete. Eu am observat ca merele taiate cubulete au o aroma si un gust mult mai bun in placinta, decat cele date pe razatoare. De fapt, aproape ca numar pe degetele de la o mana de cate ori am chinuit merele pe razatoarea mare. Cred ca toate datile alea au fost cand eram la mama acasa si ma mai ruga sa o ajut atunci cand facea placinta cu mere.

Dupa ce merele au fost taiate in cubulete presaram deasupra lor zaharul (am dat o cantitate orientativa, dar voi o puteti modifica in functie de gustul vostru) si zaharul vanilat.

Acest amestec il punem la foc pana da in cateva clocote pentru ca merele sa inceapa sa scoata o parte din sucul lor. Nu putem pune merele crude intre foile de foietaj pentru ca si-ar lasa mult prea mult suc, iar foile nu s-ar coace cum trebuie.

De-abia dupa ce am luat merele de pe foc putem adauga scortisoara si le lasam la racit.

Ia uitati cata zeama si-au lasat merele. Cand le vom pune intre foile de foietaj vom folosi o paleta cu gaurele, pentru a lua cat mai putin din acest suc.

Dupa ce am lasat merele la racorit ne putem ocupa si de foietaj. Foile sunt atat de simplu de facut, mai ales ca eu una am un ajutor de nadejde. Maria este prima la uns foile cu unt. Modul de preparare al foilor este acelasi ca la placinta macedoneasca cu spanac, numai ca la foietaj avem unt in loc de untura si apa in loc de vin. Am scris pasii de urmat si aici, pentru a va fi mai usor.

Deci, apa o amestecam cu sarea si faina cat cuprinde pentru a rezulta un aluat potrivit. Aluatul il impartim in doua bucati din care vom intinde doua foi. Untul trebuie sa fie la temperatura camerei pentru a-l putea intinde pe foaie. Cu jumatate din cantitatea de unt vom unge o foaie si cu cealalta jumatate a doua foaie.

Trebuie sa pastram vreo doua linguri de unt pentru la final, ca sa ungem placinta pe deasupra.

Dupa ce am uns foaia cu unt incepem sa o impaturim, ungand in acelasi timp si laturile pe care le intoarcem. Foile acestea mari le impaturim pana obtinem doua pachetele. Le bagam la frigider pentru a se odihni un pic.

Scoatem prima foaie de foietaj de la frigider, o intindem cu sucitorul si dupa aceea o aranjam frumos in tava, astfel incat marginile sa iasa in afara. Punem compozitia peste foaie, iar deasupra venim cu a doua foaie si ii unim marginile ca sa nu iasa compozitia.

Intepam placinta cu furculita si o ungem cu putin unt topit. O bagam in cuptorul incins pentru apoximativ o ora. Daca aveti un cuptor mai performant este posibil ca 40 de minute sa-i fie de ajuns. Ca idee, trebuie tinuta in cuptor pana se rumeneste frumos.

Iti vine sa mananci cu ochii foietajul asta cu mere, atat de frumos este rumenit la final.

Foietaj cu mere crocant la exterior, iar la interior o umplutura care isi pastreaza forma si totusi se topeste in gura. Este meritul merelor taiate cubulete si nu date pe razatoare.

In ultimul timp am tot facut paine de casa din faina integrala, dar azi simteam nevoia de o schimbare. Asa ca am facut o paine jumi-juma (adica din faina alba si faina integrala), careia i-am adaugat o cantitate generoasa de masline. Rezultatul? Am mancat ca porcii (expresia iubitului meu sot) si aproape ca am reusit sa terminam o paine intreaga. Ma simt cam vinovata acum, ca de altfel intotdeauna cand mananc prea mult si cu o pofta nebuna, dar ce pot sa fac? Sunt o gurmanda veritabila.

Reteta este aproape la fel ca cea de paine de casa simpla. Deci, eu am pus 500 g faina alba, 500 g faina integrala, 1 lingurita sare mare, 4-5 linguri ulei de masline, 1 lingurita zahar, 50 g drojdie, aproximativ 600 ml apa calduta si 250-300 g masline (eu am pus masline Kalamata).

Maslinele le taiem feliute si le indepartam samburii.

Se pune faina intr-un vas mare si se amesteca cu sarea pentru ca drojdia sa nu intre in contact direct cu sarea (ca sa nu o inactiveze). In mijlocul vasului se face o adancitura in care se pune drojdia, zaharul, uleiul.

Se pune apa treptat si se amesteca acolo in centru ca sa se dizolve drojdia. Adaugam si maslinele si continuam framantatul cam 10 minute, dupa care lasam la crescut 30-40 de minute.

Asa arata aluatul dupa ce a crescut.

Se imparte aluatul in doua si il asezam in doua tavi. Tava se poate unge cu putin ulei, presara cu faina sau se poate folosi hartie de copt. Eu una prefer hartia de copt, insa pentru ca am folosit tavi dintr-o ceramica groasa nu le-am uns cu nimic. Pur si simplu am aruncat aluatul in ele si rezultatul a fost perfect. Se lasa sa creasca si in tavi vreo 10 minute, dupa care ungem painicile cu galbenus de ou (daca vrem o paine cu un aspect lucios si rumenit). Eu am si crestat painicile mele pentru un look cat mai apetisant.

Painea cu masline se pune la copt in cuptorul bine incins si se tine aproximativ 40 de minute la 220 grade Celsius. Asa arata painea cu masline proaspat scoasa din cuptor. Daca vrem sa avem o paine cu o coaja moale trebuie sa o stropim cu putin apa imediat ce am scos-o din cuptor, dupa care sa o tinem invelita bine intr-un servet pentru cel putin 10-15 minute.

La final nu pot sa va zic decat: Pofta buna!

Daca vreti ca de Pasti sa va iasa cozonacii ca cei din reviste, este bine sa incepeti cu o repetitie. Hi-hi, n-ar fi rau deloc, nu-i asa? Eu vreau sa va prezint un cozonac cu nuca si rahat. Reteta este aceeasi cu cea de la cozonac pufos sau cozonac cu nuca si stafide, numai umplutura este putin diferita.

Avem nevoie de: 2 kg faina, 500 ml ulei, 1 l lapte, 8 oua la temperatura camerei, 600 g zahar, 100 g drojdie, cacao, esenta rom, coaja rasa de portocala si lamaie, 300 g rahat, 500 g nuca.

Separam albusurile de galbenusuri. Frecam galbenusurile cu jumatate din zahar pana se topeste zaharul. Drojdia se faramiteaza si se amesteca cu un varf de lingura de zahar si putin lapte caldut cat sa devina o pasta omogena, care se lasa la crescut. Trebuie sa creasca in 5 minute.

Separat se amesteca 2 linguri de faina cu o cana de lapte clocotit. Se lasa sa se raceasca si se adauga 2 oua intregi si drojdia crescuta. Se lasa din nou la crescut.

Dupa ce a crescut se amesteca cu faina, ouale frecate cu zahar si restul de lapte cald. Adaugam  mirodeniile si se incepe framantatul.

Uleiul se incalzeste si se picura cate putin peste coca. Se framanta 30 de minute pana se ia aluatul de pe maini. In timpul framantatului se presara putin cate putin si restul de zahar. Se lasa la crescut o ora.

Albusul se bate spuma cu zahar dupa gust, cacao cat sa se coloreze si esenta de rom.

Dupa ce a crescut se imparte in 8 bucati din care se vor face 4 cozonaci. Se intinde foaia ajutandu-ne de ulei. Se pune albusul cu cacao mai intai si dupa aceea rahatul si nuca.

Se ruleaza foile si se impletesc doua cate doua.

Le punem in tava si lasam iar la crescut 30 de minute. Cand cozonacul a crescut cat tava se unge cu ou batut si se baga la cuptor. Trebuie sa se coaca in 40-45 de minute.

Asa arata proaspat scosi din cuptor. O minune!