Dupa ce de o vreme incoace tot citesc despre vaccinuri ca nu sunt bune, despre nu stiu ce sirop Nurofen care se retrage din farmacii, de biberoane care contin Bisfenol A si se retrag de pe piata, acum dau peste un articol despre mancare pentru bebelusi contaminata.

WTF, oare cand n-o sa mai aud despre produse extrem de nocive, dar la cativa ani diferenta dupa ce eu le-am folosit intens? Si poate nici nu m-as supara asa tare daca as folosi eu produsele respective, insa eu imi cresc COPILUL cu ele. Mi se pare ireal ce se intampla. Mai bine ii dadeam sa manance de la McDonalds, ca nu cred ca era asa o mare diferenta.

Acum aflam  ca s-au gasit cantitati de arsenic si alte toxine provenite din pamant in produsele alimentare destinate bebelusilor. Substantele nocive au fost descoperite în mancarea de la HiPP, Nestle, Organix si Holle, dar reprezentantii marcilor sustin ca acestea sunt in cantitati atat de mici incat nu supun copiii la nici un fel de risc.

Asta sa i-o spuneti cui vreti voi si sa va hraniti voi copiii cu produsele respective! Si cand ma gandesc ca acum trei ani scriam un articol plin de multumiri la adresa celor care au inventat borcanelele cu mancare, iar cateva zile mai tarziu auzeam prima data ca ar fi ceva in neregula cu ele. Macar atunci era vorba de niste conservanti si nu de arsenic, cadmiu si plumb.

Pentru mine e derutant ceea ce se intampla. Parca imi pierd reperele si nu mai stiu ce e bine si ce nu. Ca si cum albul devine negru si lumea se intoarce cu fundul in sus. De ce de exemplu trebuie sa aflu acum ca biberonul cu care mi-am hranit copilul are in compozitia sa un element extrem de nociv si asta in conditiile in care pe piata nu se gasesc decat biberoane de acel fel.

Despre vaccinuri nici nu vreau sa incep sa scriu, caci este un subiect tare sensibil si complicat pentru mine. Bineinteles ca i-am facut toate vaccinurile “regulamentare” pana sa aflu ca nu sunt toate chiar in regula. Poate ca daca as fi stiut ce stiu acum nu i-as mai fi facut controversatul vaccin ROR la un an sau Varilixul si as fi lasat-o sa faca varsat de vant.

As vrea sa nu mai aflu azi ca ceva folosit de mine pentru BINELE copilului meu acum cativa ani este considerat dintr-o data extrem de RAU. Vreau lucruri certe. Nu vreau sa-mi zica vreun tampit peste cativa ani ca n-a fost bine ca i-am dat fructe in fiecare zi copilului meu. Nu vreau sa aflu ca Paracetamolul, folosit de atat de multe ori atunci cand Maria avea febra, dintr-o data nu mai este in regula si poate produce ceva grav. Oricum, e clar ca scroafa-i moarta-n cotet.

Mai tineti minte primul alaptat? Este vreo mama pe lumea asta care poate uita prima data cand si-a alaptat copilul? Tin minte ca inainte sa nasc imi tot imaginam cum o sa fie, dar nimic nu se compara cu experienta traita in mod real. Este un moment atat de incarcat de emotie incat cu greu poate fi descris in cuvinte. Iti astepti copilul noua luni, te intrebi mereu oare cum arata, oare cu cine o sa semene si de abia astepti sa-l tii in brate.

Ce miracol al vietii este alaptatul. Lasand la o parte toate celelalte beneficii pe care le aduce copilului, eu vreau sa vorbesc acum doar de legatura emotionala dintre mama si bebelus. Cate sentimente noi, pe care nu le-ai mai simtit niciodata. Mie uneori imi era si teama la gandul ca o alta fiinta este dependenta de mine. Nu fusesem obisnuita sa am atata grija si de altcineva. Ce frumos era cand incepea sa gangureasca dupa ce se satura. Cat as vrea sa mai retraiesc momentele acelea.

Nu pot sa uit prima data cand mi-am vazut copilul si emotia pe care am simtit-o. Oare si tatal simte la fel? Nu stiu cum simte un barbat, dar cred ca este foarte emotionant si pentru el. Imi amintesc mereu prima data cand am tinut-o in brate sau mai bine spus cand am tinut-o langa mine. Dormea asa de bine ca nici nu a vrut sa deschida ochii. Oricum nu cred ca ar fi putut sa ma vada.

Inainte sa o am pe Maria ma uitam mereu la alti parinti si incercam sa ma pun in locul lor. Incercam sa-mi imaginez cum este sa fii mama. Bineinteles ca nu ai nici cea mai vaga idee pana nu iti vezi odrasla. Si sa vezi atunci ce te schimbi, ce devii mai responsabil. Incepi sa te gandesti si mai departe de ziua de maine.

Ati auzit vreodata “bea bere ca sa ai lapte destul”? Eu am auzit sfatul asta destul de des atunci cand alaptam. Probabil ca dupa ce reusesti sa imbeti copilul cu laptele tau plin de alcool, acesta va dormi ne-ntors cateva ore bune, timp suficient pentru ca rezerva de lapte sa se refaca. Eu alta logica nu gasesc aici si nici nu vreau sa ma gandesc la efectele alcoolului asupra bebelusului.

“Nu tine copilul in brate ca se obisnuieste asa”. Aici cred ca trebuiesc pastrate niste limite. Bebelusii au nevoie sa simta afectiunea parintilor, sa le auda vocea si nu sa fie uitati intr-un patut numai pentru a nu avea un copil rasfatat. Trebuie sa ne jucam cu copilul, sa-i vorbim si sa-l tinem in brate pentru ca numai asa se va dezvolta armonios.

“Suzeta nu este buna”. Ei bine, specialistii sunt de alta parere. Studiile arata ca suzeta il protejeaza pe bebelus intr-o mare masura, de sindromul de moarte subita a nou-nascutului.

“Toti copiii au mancat gris cu lapte si mar cu biscuite”. Pana acum 20 de ani da, dar in ziua de azi se recomanda lipsa completa a glutenului din alimentatia copilului mai mic de un an. Acum in toate supermarket-urile gasesti cereale si bscuiti fara gluten. Oricum, cantitatea de cereale pe care o mananca un bebelus nu trebuie sa fie prea mare pentru ca cerealele sunt sarace in substante nutritive, dar bogate in calorii. Un copil gras nu inseamna neaparat un copil sanatos.

“Copilul nu se scoate din casa 40 de zile dupa ce s-a nascut”. Saracul de el. Cu ce o fi gresit atat de tare ca sa fie asa pedepsit? Eu am scos-o pe Maria la aproximativ 10 zile de la nastere, si asta la indicatiile pediatrei. Ce-i mai placea cand o plimbam la aer curat. Ce aiurea ar fi fost sa tin copilul numai in casa atata timp.

“Bebelusul trebuie sa aiba un program de masa strict”. Asta daca e alimentat cu lapte praf, insa alaptarea se face numai la cerere. Copilul trebuie sa manance laptic ori de cate ori ii este foame si pe masura ce creste va manca o cantitate mai mare la o singura masa, asa ca timpii dintre mese se vor mari.

S-a trezit Maria. Pentru ca incercam sa scapam de pampers i-am pus chilotei. Este tare incantata:”mami cotei”. Acum miroase capul la o papusa cheala. Tot e ceva ca pana acum ignora complet papusile.

Nu cred ca e vreo persoana, care are copii, sa nu fi primit sfaturi nesolicitate si gratuite. Inca de cand esti insarcinata toate babele se intrec in a-ti ghici sexul copilului dupa forma burtii sau dupa testul cu inelul. La mine n-au nimerit-o oricat s-au chinuit ele. De cele mai multe ori primesti sfaturi care se bat cap in cap si nu mai stii pe cine sa crezi. Solutia ar fi sa alegem cu grija persoanele de la care acceptam sfaturi, sa citim carti despre nastere si cresterea copilului si nu in ultimul rand sa intrebam medicul.

Primul exemplu, deja celebru la noi, este clasicul “nu cumpara nimic inainte de nastere”. Cea mai mare aberatie sau superstitie de pe la noi. Ce bine mi-au prins la spital scutecele spalate si calcate de acasa. Cand mi-au adus copilul, primul lucru pe care mi l-au cerut au fost hainutele. Daca eu nu eram pregatita cu ce as fi imbracat-o pe Maria? Cu scutecele murdare din spital? Sa zicem ca ai norocul sa nasti intr-un spital civilizat unde nu ai nevoie de hainute de acasa, dar ce faci cand ajungi cu bebelusul acasa? Pleci la cumparaturi cand tu de abia stai in picioare?

Ati auzit vreodata “tine copilul infasat ca sa aiba picioarele drepte”? Tot un clasic in viata. Cand ma gandesc ca sunt inca persoane care procedeaza asa si nu stiu ca un copil trebuie imbracat lejer, tinut cu mainile si picioarele libere pentru a le putea misca in voie. Muschii si ligamentele se dezvolta cu atat mai repede cu cat sunt mai mult folosite. Cui i-ar place sa stea infasurat cocolos fara sa se poata misca? Se ofera cineva voluntar?

“Nu-l scoate iarna afara ca raceste”. Deci, 3-4 luni pe an izolare la domiciliu si cand il scoti prima data din casa ia o gura de aer si raceste automat. Copiii trebuiesc plimbati tot timpul anului, indiferent de anotimp. Singura restrictie este la copiii sub 2-3 ani, care nu trebuiesc scosi afara daca temperatura este sub 10 grade sau daca bate vantul tare.

“Premergatorul il ajuta pe copil sa invete sa mearga”. Nu numai ca este fals, dar studiile recente arata ca afecteaza coloana copilului si a ajuns sa fie total interzis de catre multi pediatri.

“Dupa 6 luni poate manca lapte de vaca”. Asta chiar ca ar fi o mare greseala sa ii dai copilului lapte de vaca inainte de un an. Compozitia crescuta de saruri din acest lapte este nociva pentru rinichii bebelusului, iar laptele de vaca favorizeaza aparitia rahitismului. Cand o aud pe mama mea cum povesteste ca mi-a dat lapte de vaca de la 3 luni, ma cutremur. Poate tocmai din aceasta cauza n-am mai baut lapte de la 8 luni. Nici acum nu pot sa-l beau decat in cantitati foarte mici si cu cate un pachet de Nesquik in el.

“Copilul trebuie sa doarma pe burta ca sa nu se inece”. Academia Americana de Pediatrie recomanda ferm ca bebelusul sa doarma pe spate pentru ca s-a demonstrat ca este mult mai periculos pentru copil sa doarma pe burta.

Continui maine ca trage Maria de mine. Vrea bobo. Eu ii zic ca n-am. Atunci boboane. N-am nici de-astea. Bomboanele mami! Este in stare sa vorbeasca corect numai sa obtina cateva bomboane. Da nu prea are sanse.

Amniocenteza consta in prelevarea de lichid amniotic intre a 16-a si a 18-a saptamana de amenoree, adica timpul scurs de la ultima menstruatie. Nu poate fi efectuata mai devreme pentru ca lichidul amniotic nu contine destule celule fetale si oricum nu exista suficient lichid. Daca se face mai tarziu exista un risc crescut de pierdere a sarcinii.

Aceste celule fetale din lichidul amniotic vor fi analizate pentru a li se determina structura cromozomiala. Astfel, putem sti cu certitudine sexul bebelusului, ceea ce ne ajuta in diagnosticarea unor boli ereditare legate de sex si putem depista anomalii cromozomice. Cea mai cunoscuta anomalie cromozomica este trisomia 21 sau sindromul Down. Exista si statistici astfel ca probabilitatea de aparitie a sindromului Down este de 1 caz la 2000-la 28 de ani, 1 caz la 500-la 38 de ani si 1 caz la 100-la 40 de ani. Dincolo de 40 de ani procentajul creste si mai rapid.

Amniocenteza este obligatorie in cazul femeilor care au nascut anterior un copil cu sindrom Down. Este indicata tuturor gravidelor cu varsta de peste 38 de ani sau in cuplurile unde unul din viitorii parinti prezinta o tara familiala grava. Cu ajutorul ei se pot diagnostica si anumite boli ereditare legate de sex, cum sunt hemofilia sau miopatia.

Inainte de a face o amniocenteza, care prezinta un mic risc, se pot efectua doua analize mult mai simple. In primul rand, ecografia din primul trimestru, care ne permite sa masuram latimea cefei bebelusului. Mai exact, este un loc situat intre pielea gatului fatului si vertebrele cervicale. Si mai este si Triplul test. Aceste doua analize permit evaluarea riscului aparitiei sindromului Down, si in consecinta necesitatea efectuarii unei amniocenteze sau nu.

Sunt bebelusi care invata foarte repede sa manance cu lingurita, pe cand altii nici dupa cateva luni nu reusesc sa se descurce prea bine. Noi facem parte din ultima categorie, adica daca se mananca supa ne-ar trebui o barbita uriasa in care sa bag copilul cu totul si sa ii mai ramana afara doar capul si mainile. Si pentru ca nu avem asa ceva, la sfarsitul mesei are supa si in sosete inclusiv in ale mele daca stau prea aproape de Maria. La felul doi ne descurcam onorabil. Doar ca de multe ori uita sa bage lingurita in gura si sta cu ea plina in afara farfuriei si asa e mai multa mancare pe masa decat in farfurie.

Unii copii obisnuiesc sa suga lingurita si refuza categoric sa manance cu ea. Explicatia este foarte simpla: ei au fost obisnuiti sa aspire laptele presand cu limba si acesta le venea direct in gura. Acum copilul trebuie sa depaseasca etapa suptului si sa se obisnuiasca cu lingurita. Noi nici nu ne dam seama, dar contactul gurii bebelusului cu lingurita rece si dura este foarte neplacut. De aceea, se recomanda folosirea linguritelor din plastic la inceput. Este bine sa fie niste lingurite foarte mici cand copilul are doar cateva luni. Bebelusul trebuie invatat de mic sa-si bea sucul de fructe cu lingurita, mai ales daca este alaptat.

Un alt truc care poate fi folosit: cu cateva zile inainte sa-l hranim cu lingurita sa-i punem cateva lingurite printre jucarii. Copilul se va juca cu ele ca si cu celelalte jucarii si asa se va obisnui. Eu am procedat asa cu olita si dupa aceea cu colacul de wc pentru copii. Mai intai am lasat-o o saptamana sa se joace cu ele si de abia dupa aceea le-am si folosit. Am observat ca daca ii introduceam brusc un obiect nou il refuza categoric.

Triplul test este o analiza de sange care se face intre saptamanile 14 si 18 de sarcina. Cel mai bine ar fi ca acesta sa se faca la 16 saptamani. Fiind doar o analiza de sange nu prezinta nici un risc pentru bebelusul din burtica. In ce consta acest test mai exact. Din sangele gravidei se dozeaza trei hormoni: alfa-feto proteina (AFP), hormonul corionic gonadotrofic (HCG) si estriolul (estrogen produs de placenta).

Tocmai din aceasta cauza se numeste triplu test. Rezultatele acestor trei analize impreuna cu varsta mamei si varsta fatului sunt introduse in calculator si acesta evalueaza riscurile sarcinii respective. Este vorba de riscul statistic de a avea un copil cu sindrom Down sau cu alte anomalii cromozomiale. Trebuie spus foarte clar ca triplul test nu este un diagnostic sau un rezultat 100% sigur. Diagnosticul clar este dat numai de amniocenteza, pe cand triplul test ofera informatii despre un risc statistic.

Triplul test ne spune statistic ce riscuri exista ca bebelusul tau sa aiba sindrom Down. Rezultatul testului se exprima ca un raport. De exemplu 1/250, adica o sansa din 250. Acest test depinde foarte mult de varsta sarcinii si daca un prim test poate avea valori anormale, al doilea poate sa fie absolut normal daca se introduce corect varsta fatului.

Concluzia ar fi ca un rezultat anormal la triplul test nu inseamna neaparat un copil bolnav. Doar amniocenteza permite evidentierea cromozomilor fetali si astfel poate oferi un diagnostic sigur. Insa e greu sa ii explici unei viitoare mame acest lucru. Chiar stiu cateva mamici care nu au avut liniste doua saptamani pana le-a venit rezultatul amniocentezei. Si toate astea din cauza acestui triplu test atat de nesigur, care poate genera mult stres si tensiune intr-un cuplu.

Majoritatea mamicilor isi doresc ca viitorii lor copii sa aiba ochi albastri. Tin minte ca inainte sa nasc imi intrebam toti colegii de servici pe cine din familie a mostenit copilul. In cazul nostru eu am ochi albastri pe cand sotul nu, si nimeni din familia lui. Asa ca, in urma studiului pe colegi, nu prea aveam mari sperante ca fetita mea va avea ochi albastri si am avut dreptate. Si cand ma gandesc ca am vazut copii cu ambii parinti cu ochi caprui si ei au iesit cu niste ochi albastri superbi.

Toti copiii se nasc cu ochisorii gri-albastrui pentru ca nu au inca pigmentul format. Spre varsta de sase luni culoarea ochilor incepe sa se schimbe si abia dupa aceasta varsta putem vedea ce culoare definitiva va avea irisul copilului nostru. Cel mai sigur este sa asteptam pana spre varsta de un an si abia atunci sa dam petrecerea. Pana atunci mai pot aparea surprize.