Saticul meu drag
5 comentarii pana acum
Daca mi-ar fi spus cineva ca voi ajunge anul asta inca o data la munte, i-as fi zis ca e nebun. Si nu oriunde la munte, ci in locul pe care eu il iubesc din tot sufletul. Am plecat la drum intr-o zi frumoasa si am avut parte numai de zile insorite tot week-end-ul.
Am ajuns in Saticul meu drag si prima oprire am facut-o la tanti Lica, femeia care e neschimbata de cand o cunosc. Nu pot sa spun ca o cunosc de foarte mult timp, insa ea e la fel ca acum sase ani, inclusiv in aceleasi haine. Ca o mica paranteza vreau sa spun ca este aceeasi garderoba si vara si iarna. Aceste minunatii se aflau in curtea ei.
Cainele asta frumos este tot al ei.
Mi-am revazut bradutii plantati asta-vara.
Am facut cunostinta si cu vacuta lui nea Ion, care a coborat de la munte pentru iernat.
Nu a scapat de mine pana nu i-am fotografiat boticul.
Pisica cu ochi albastri se uita mirata la mine.
Bineinteles ca nu putea sa lipseasca un gratar inveselit de culoarea legumelor din frigarui.
O placinta cu mere la final.
A doua zi, pentru ca era Duminica, am prins Targul din Rucar, cu branzeturile specifice zonei. Branza in coaja de brad e la mare cautare pe aici.
Nu puteam sa ratez gogosile de la targ. Am scris si asta-vara despre ele si de-abia asteptam sa mananc din nou.
Sunt delicioase gogosile astea, iar pretul lor este de 1 ron.
Lumea pestrita de prin targ.
Vacile stationau pe mijlocul drumului.
Drumul de intoarcere. Ce e bun se termina mult prea repede, nu-i asa?
Joi, Noiembrie 20th, 2008 la 9:54 pm si este adaugat la Locuri din Romania. Poti urmari raspunsuri la acest articol prin RSS 2.0 feed. Poti lasa un comentariu, sau trackback de la propriul site.
Ai plecat din locul ala minunat sa locuiesti in oras? Cred ca in locul tau as ofta continuu. Eu cand ajung la munte am impresia ca imi cresc aripi. Ador muntele si sotul meu la fel….
Nu, Niko, nu m-ai inteles. Eu nu am locuit acolo decat in concediile din fiecare an, insa e de ajuns ca sa oftez tot anul dupa acel loc.
ce frumos:)
dulce sat romanesc:)