articole | comentarii
25May

Ma doare sufletul

2 comentarii pana acum

Ieri am avut o zi asa de placuta. Am ajuns acasa devreme, am facut o tava de paste si m-am dus sa o iau pe Maria de la gradi cu surpriza in poseta. O cutiuta cu paste calde (preferatele ei). Bineinteles ca a fost foarte incantata cand le-a vazut si a luat masa in parc pe o bancuta. De acolo am plecat spre sala de dans si am povestit cate si mai cate pe drum. O placere. Am asteptat-o cuminte in fata usii si de-abia la terminarea orei de dans am observat ca pe un dintisor lateral i se lipise o cojita de ardei rosu din sosul pastelor. N-am dat nici o importanta si ne-am vazut in continuare de ale noastre. Plimbat cu bicicleta, leagane, plimbare. A fost chiar o seara foarte placuta in familie.

Inainte de culcare cand eram doar eu si Maria in camera ei ma trezesc ca-mi spune rusinata cum a vrut sa se joace cu doua fetite din grupa de dans, insa ele i-au spus ca nu se joaca cu ea pentru ca are un dinte portocaliu. In primul moment nici n-am stiut ce sa-i raspund. Doamne cat de rai pot fi copiii! Si cand ma gandesc cat de multa grija are Maria de dintisorii ei, cum se spala singura pe dinti dimineata si seara, cat de albi si fara absolut nici o carie sunt dintisorii ei. Tuturor ni se intampla sa ne ramana uneori ceva printre dinti, nu mai spun atunci cand mananci un covrig cu mac. Noi ca adulti ne dam seama si rezolvam problema, insa un copil de nici sase ani sa fie respins de altii pe motiv ca are o coaja de ardei pe un dinte mi se pare prea mult.

Cand ma gandesc cum mereu ma straduiesc sa o invat sa fie un om bun care nu rade niciodata de defectele fizice ale unui om, care nu se uita insistent dupa un om diferit de pe strada. Mereu ii explic ca acel om n-are nici o vina ca s-a nascut asa si niciodata nu trebuie sa rada de un astfel de om. Daca vrea sa comenteze despre calitatile morale ale cuiva din partea mea poate s-o faca, dar niciodata sa nu discute defectele fizice. Daca pentru o coaja de ardei lipita de un dinte poti fi respins asa nici nu vreau sa ma gandesc ce drame traiesc zilnic cei cu defecte fizice si de cata tarie sufleteasca au nevoie ca sa supravietuiasca in aceasta jungla.

Eu incerc sa ii dau o astfel de educatie, insa ce fac atunci cand copilul meu se loveste de rautatea celor din jur. Deodata imi dau seama ca eu n-am cum sa fiu tot timpul langa ea ca sa o apar si ea poate fi ranita de rautatea celor din jur. Asta chiar este o intamplare minora, insa ea va creste si va intalni tot felul de oameni pe parcursul vietii. Ca parinte as vrea sa-mi apar puiul de toate relele pe care le va intalni in viata, numai ca imi dau seama totusi ca este o misiune imposibila. Sper doar sa nu puna la suflet rautatile oamenilor complet neimportanti pentru ea si sa aprecieze intotdeauna cuvintele celor care intr-adevar conteaza.

Categorii: De tot felul


Vineri, Mai 25th, 2012 la 7:04 am si este adaugat la De tot felul. Poti urmari raspunsuri la acest articol prin RSS 2.0 feed. Poti lasa un comentariu, sau trackback de la propriul site.

2 Responses to “Ma doare sufletul”

  1. 1
    Zicolorata Says:

    Inteleg… inteleg mai ales ceea ce simti si nu reusesti sa pui in cuvinte, fiindca nu poti, nimeni nu poate. Copiii nostri cresc si nu mai avem cum sa ii ferim. Pana acum erau doar ei si noi, in aparam de tot si toate insa acum incep incet incet sa fie pe cont propriu, sa fie respinsi, sa sufere si noi sa nu mai putem sa ii ferim, sa ii aparam. S-a spart bula in care traiam si de acum incepe viata. Si pe noi ne doare chiar mai tare decat reusesc ei sa constientizeze acum, fiindca noi stim ca asta nu e decat inceputul si Dumnezeu stie ce ii mai asteapta si chiar daca noi suntem in continuare langa ei, pe ei nu ii mai ajuta in situatii de felul acesta prezenta si sprijinul nostru. Si da, copiii sunt cei mai rai fiindca lor inca le lipseste cenzura. Ei spun de gandesc, adultii chiar daca gandesc aceleasi lucruri, se mai cenzureaza (unii si din ce in ce mai putini) Ce sa iti mai spun, sufar alaturi de tine fiindca stiu exact cum te simti…

  2. 2
    Mirela Says:

    Kris, tu ai reusit sa transpui in scris mult mai bine ca mine toata situatia. Acum depinde si de felul copilului, ca sunt unii de nu-i atinge nimic. Maria insa este foarte sensibila.

Leave a Reply