articole | comentarii
29Mar

Artista familiei

0 Comentarii

Maria a invatat la gradi sa faca portrete si bineinteles ca primul lucru cand a ajuns acasa a fost sa-mi faca mie portretul. Cam asa arat eu in viziunea Mariei

Am bujori in obrajori, margele la gat si un par galben pui. Buzele cat juma de fata chiar ma flateaza avand in vedere ca tot timpul mi-am dorit sa le am mai mari decat sunt acum.

Autoportretul ei m-a surprins pentru ca avea ochii inchisi:

Maria, de ce te-ai desenat cu ochii inchisi?

Pentru ca sunt mandra, mami!

Maria, ce inseamna sa fii mandra?

Nu stiu, dar asa stai cand esti mandra. Cu ochii inchisi.

Fiind un fan gargarite ca si maica-sa (este singura insecta pe care putem sa o atingem sau mai bine zis care nu ne ridica parul in cap la niciuna) este de admirat colierul cu gargarita de la gat.

Ma uitam la ea cu uimire si admiratie cum lua cate un creion maro si il punea langa o suvita de par ca sa vada daca se potriveste, dupa aceea alegea alt creion pentru sprancene si se uita atent in oglinda daca e nuanta potrivita. Si-a fixat oglinda cu partea care mareste spre ea pentru ca a vrut sa se deseneze mai mare. Atat ce-si mai doresc copiii sa fie mari, iar noi astia mari parca am vrea sa fim mici din nou. Ea nu mai are rabdare sa creasca o data, iar mie mi se pare ca trece prea repede timpul si prea a crescut dintr-o data. Ea deja isi face autoportretul, iar mie mi-e dor de Maria bebelusa.

Mai ca nu-mi vine sa cred ca-i a mea pentru ca eu sunt praf la partea cu desenatul. Bine ca nu seamana cu mine ca altfel ar fi invatat sa deseneze un puisor pe la treizeci de ani, iar pana atunci ar fi desenat pui cu cap de om. Pe Maria o umfla rasul daca imi pune un creion in mana ca sa desenez ceva. Nu putem fi toti artisti, nu?

Categorii: Ispravile Mariei


Joi, Martie 29th, 2012 la 9:48 pm si este adaugat la Ispravile Mariei. Poti urmari raspunsuri la acest articol prin RSS 2.0 feed. Poti lasa un comentariu, sau trackback de la propriul site.

Leave a Reply