articole | comentarii
05May

Am cazut in lada cu amintiri

2 comentarii pana acum

De aproape doi ani de cand stau cu copilul numai in partea din spate a masinii, am devenit mai atenta la oameni si nu la drum. Asa ca, mergand ieri cu masina priveam oamenii pe langa care treceam. Vad o fata blonda cu parul lung si ondulat, exact cum mi-am dorit eu toata viata. Mi-am lasat si eu parul lung, l-am vopsit si blond, dar ondulat tot n-a fost. Ce sa-i faci? Asta e natura. Putin mai incolo vad un tip cu muschii bine lucrati. Tin minte ca asta era idealul meu in viata. Sa ma marit cu un tip muschiulos (mintea mea era plecata cu sorcova). Bineinteles ca m-am indragostit de un barbat normal, caruia nu i se rupe tricoul din cauza muschilor.

De ce oare ne dorim mereu lucruri pe care nu le putem avea? De ce nu suntem multumiti asa cum ne-a lasat natura? De ce daca avem ochii caprui ne dorim sa fie albastri? Daca ni s-ar putea indeplini toate dorintele am fi toti oameni perfecti din punct de vedere fizic si cred ca tot n-am fi multumiti.

Cand eram mica mi-am dorit foarte mult o bicicleta, dar nu am primit-o niciodata. Nici nu stiu din ce cauza. Parintii mei spun ca nu aveau bani, dar aveau amandoi servici si un singur copil la vremea aceea. Nu cred ca era ceva imposibil. Degeaba m-am plimbat eu mai tarziu cu bicicleta fratelui meu ca nu mai era la fel. N-am mai simtit niciodata ce as fi simtit daca as fi avut-o in copilarie.

Stiu ca mi-am dorit foarte mult sa merg la circ. M-am dus cand aveam vreo 25 de ani si nu intelegeam de ce nu simteam bucuria si emotia pe care o simte un copil la circ. Mi-a explicat sotul meu ca nu mai sunt copil si nu mai pot sa am aceleasi emotii. Ce dreptate avea. Toate lucrurile trebuiesc facute la timpul lor, caci daca le faci mai tarziu sau mai devreme decat trebuie nu mai au nici un farmec. Poti sa faci o facultate si la 30 sau 40 de ani, dar niciodata nu va avea farmecul de la 20 de ani cand esti singur, n-ai copii si grija zilei de maine. Poti sa faci un copil si la 18 ani, dar nu e la fel ca atunci cand ti-ai realizat niste scopuri in viata si dupa aceea te apuci de facut copii. Stiu ca oricat mi-as dori sa fac totul perfect pentru copilul meu tot o sa mai gresesc, insa imi doresc sa nu fac greseli majore de care Maria sa-si aduca aminte toata viata.

Categorii: De tot felul


Luni, Mai 5th, 2008 la 10:19 am si este adaugat la De tot felul. Poti urmari raspunsuri la acest articol prin RSS 2.0 feed. Poti lasa un comentariu, sau trackback de la propriul site.

2 Responses to “Am cazut in lada cu amintiri”

  1. 1
    roxana Says:

    Nu te recunosc.Prea mult pesimism,viata e frumoasa!(cumnata)

  2. 2
    Mirela Says:

    Laura, e greu sa fii optimist tot timpul. Stii ca Marius e bun la capitolul asta.

Leave a Reply